E o lume de gratii care pornesc si se termina intr-o singura inchisoare inchipuita. Pe rauri, in mare, apa e aceeasi de la inceputurile planetei. Noi in schimb, din spirite fragile, pilotam fara indrumare saci de carne iar uneori, cand avem noroc, ne lasam condusi de piloti straini. Suntem de la zi la zi altii.
E inutil sa incerci sa intelegi sensul vietii sau al dragostei atunci cand experienta indica aproape clar ca te-ai iubit doar pe tine insuti. Cand pofta animalica de viata a format un vartej urias in jurul cuvantului EU.
Ma tem ca in timp ce scriu aceste randuri, alterat de suferinta si regret, nu am invatat nimic din experienta asta. Ca ma voi ridica din acest cocon de boala, voi cobori dealurile impadurite si iesind la soseavoi fi acelasi mizerabil care a urcat. Ma gandesc ca experienta vulnerabilitatii va fi spalat de pe mine la primul pahar si prima conversatie inutila.
Acum, afara, la cateva sute de km distanta, toti oamenii care m-au placut vreodata se tin de mana, beau absorbiti cafele, isi fac poze sau isi gatesc unii altora.
Daca mor aici, un gol micut va aparea din senin, ca o bula de aer intr-un pahar cu apa. Apoi ca si bula va fi invaluit in uitare. Disparitia mea va crea probabil o durere ascutita, dar scurta ce la randul ei, se va dispersa precum fumul unei artificii.
No comments:
Post a Comment