Cerul era blond ca tine,
o mana ce te arunca in nimic
doua degete de la aceeasi mana
ce scriu nepasatoare pe nisip.
In anii ce urmeaza mortii noastre
corpul va fi gradina de cale.
Ca niste brate ce picteaza pe perete
tot ce-am ranit ca niste animale.
Iar tot ce vor avea ai nostrii
Vor fi cuvinte palide ca niste gutui
Pentru oameni din care au ramas
doar amintiri
cu gust puternic si amarui.
No comments:
Post a Comment