Nocturna la Pranz

Insubstantiali,
târând pași prin zăpadă.
Lamentări în șoapte,
se târăsc spre urechi
în cabluri.

Peste stradă,
moartea în ghete de piele,
urmărește cu privirea trecătorii.
Alta conduce un autobuz,
Alta o macara.
Verifică liste. Așteaptă.

Paralel,
orașul transpiră muzică.
Motoarele sunt clape.
Fumul se leagă în Sonate.
Să ningă! Să ne-ngroape!


Am venit aici
să fim măturați fără urmă.

Timp pierdut
în derulare.