Ce vezi tu, e eleganta unui om care traieste absent de la ce se intampla in jurul lui, intr-o ruina silentioasa. Coloanele de os care sustin templul asta cardiac, sunt mancate de igrasie, daramate de mii de furtuni. M-am ingrasat prea mult la masa celor care se jeluiesc constant. Vezi tu, Saracia imbunatateste considerabil calitatea spiritului iar eu am fost crescut in puf.
Mizeria nu e in jurul meu. E in interiorul meu. Nu sunt mizantrop, doar cochetez cu ideea. Cum as putea uri lumea doar pentru ca nu pot relationa eu cu ea? Am avut si eu dogma de redus mintal varsata din buze crapate. Baietel care se juca de-a suicidul. Dar e timpul sa devin monstrul din mintea mea. Imperiul de la sfarsitul decadentei.
No comments:
Post a Comment