Sub luna verii
Alearga o fiinta ciudata
In zodia nepasarii
Cu muzica se-mbata
Si calca bland pamantul
Si nisipu-i face cale
Are mereu avantul
Cand isi pierde trupu-n mare
In scartait de roti
Sau plutind deasupra vantului
Delicat sau tropaind
Vine 'naintea cuvantului.
Cu piele ei creola
Si purtarea ei nebuna
E iubita in mod egal
Si de soare si de luna.
Iar noi vechi prieteni,
Ce gravitam pe-ai ei orbita
Suntem pierduti in universu-i
Ce se naruie intr-o clipita.
No comments:
Post a Comment