AFARA bateau clopote si m-am trezit bajbaind in lumina diminetii. In camera, intuneric primordial. Frig si un zgomot vag de valuri se strecurau diluat pe sub usa. Dincolo de jaluzele, lumea isi tara aiurea pasii, asa cum face in fiecare dimineata; lenesa, amortita. Deasupra chaise-longue-urilor, un soare casca sictirit in fata unei zile noi de munca.
Nici un semn de incantare pe intinderea nesfarsita de plaja. Privind chioras, anesteziat de lumina, am vorbit singur. Si am cazut de acord ca imi trebuie o perspectiva. Una noua. Proasta, distructiva. Imi trebuie o tigara si un chibrit. Un viciu, o boala. Un miraj seducator, o femeie care uita sa imbatraneasca. Asa mi-am incaltat pantofii si mi-am inchis camasa ca in clipurile alea grotesti de la Tv. Am rupt o foaie pe spatele careia era un cacat de poezie si am scris:
1. Sepie pe tendoane.
2. Limuzina pe trotuar.
3. Yacht deasupra apelor.
Va urma.
Asa am impaturit acel haiku superficial si l-am inghesuit in buzunarul de la piept. Apoi m-am culcat si nu m-am mai trezit niciodata.
No comments:
Post a Comment