Wednesday, 16 July 2014

2.2

Dreary city, drenched in neon. How I love that sad glitter of neon. It burns inside my head where a million traffic lights wait patiently for car crashes.

Un drog obscur gadila prin influenta. Greu de definit. Somnul. Dependenta de a trage pleoapele. Somnul. Un topor ce despica toate craniile lasandu-le sa simta aerul rece al noptii. Caldura soarelui.
Visez cu luciditate clipa in care Marius Cristian isi va asuma noua identitate. Corp. Cadavru. Nimic.
Pe holurile Seminarului Teologic Sfanta Trecere, cer un tur al cladirii. Sa vad fetele cu solduri osoase, zambind din maxilare albe, lipsite de molari. Sa-mi faca cu mana de pe care carne pamantie atarna lenes.
Baieti ale caror falange livreasa saluturi inconfortabile. Pasari care nu ciripesc. Caini care nu latra.
Sub pamant, totul e o macheta a lumii vii.

No comments:

Post a Comment