Consecinta

Sunt pe moarte.
Chiar acum, in timp ce tu,
citesti aceste randuri.

Undeva in oras,
atomii amintirii mele se despart,
se dizolva in mare,
printre diguri.

Undeva in oras,
cineva e satul sa ma mai condamne,
si imi descompune, anxioasa,
imaginea in uitare.

Sunt pe moarte.
Daca n-am murit deja,
Sunt bolnav de luni de zile,
dar va veni si ziua mea...