Mylitta

Nascuti din zvonuri
ce raman prin par si haine.
Straini de abatoare
unde suflete ingheata,
in orele suplimentare.
Cu colti tociti,
caci hrana lor e mereu moale,
cu burtile lasate umbla printre noi,
insatiabili, Pradatori straini de foame.

Venind din caste izolate
imbiband mirosul ororilor.
Respirand o viata intreaga
in anul chinezeasc al serpilor.
Cu ochi goi de insecte
masurand bucatile de piele
Ce nu vor mai fi vreodata fine,
imprimand imaginar pe ea
bancnote lucioase, veline.

Sub biciul de lumina,
in oceanul unsuros de noapte,
unde marea saruta Babilonul
si raiul e o vedere intr-o strada departe.
Sunt o femeie-zeu
Visatoare, voluptuoasa,
incercata adanc de anxietate.
Formele mele ravasite
de colti si gheare de animale
viseaza un sfarsit fara durere
cu coapsele inchise spre eternitate.