Übermensch

Vreau o fiinta umana
De modelat in imaginea mea
Cu umeri lati, puternici
Sa poarte ratiunea mea.

Vreau sa imi poarte carnea
Ce-i va creste in jurul coastei mele.
Si-i vreau simtirea puternica
in fata vantului de noiembrie.

O voi creste frumoasa si inalta
Iar mintea ei la inaltimi ametitoare
va urca avand sub talpa globul,
Fara vreo urma de remuscare.

Un animal nobil de povara
Pentru inimi rupte, ciobite sau sparte
Vor lacrima pentru prezenta lui
Mai mult ca pentru rudele plecate.

Va avea cuvinte de placere generoasa
cu care va incendia inima lumii.
Si aduce boala si ruina
In legaturile sub semnul luminii.

Il voi face adorat
De orice suflet ce zace sub soare
Iar cei ce-i vor scuipa numele
Se vor pierde precum stropi de sudoare.

Si totul pana intr-o zi
Cand voi spanzura aceasta fiinta umana
Si vantul va intoarce pagina
Clatinand un strang de arama.

Si lumea va cadea zdrobita
Cu fata arsa lacrimand acid.
nestiind ca vestea acestei morti
e de fapt al creatorului suicid.