1Q89

Era august si soarele era o baterie in flacari deasupra noastra. Intr-un bar, undeva, in inima orasului, dimineata ofta astmatic, iritata de lipsa aerului.
Ne-am intalnit la masa unui vis, amandoi visand la ploaie. Am zambit si am ras dar lacrimi de vanilie se scurgeau de pe vertebrele noastre. Minutele treceau numarand cateva amintiri vagi cu oameni ale caror fete erau deja straine.
 Caldura ne tragea de maneca precum un copil care cerseste atentie. Am plecat lasand canapele pentru scaune de lemn si briza. Langa albastrul interminabil am stat si pahare lucioase au cusut rani ce au refuzat ani de-a randul sa se inchida. Ne-am ridicat si am pavat strazile incinse cu pasi grabiti. Vantul ne mangaia cicatricile iar pentru un timp am fost intregi. Si apoi...buzele noastre s-au intalnit ca un accident de masina. Ca un acord al corzilor de chitara intr-o melodie sublima.

Am trait placerea deciziei gresite. Am luat autobuzul care duce nicaieri. Am ras zgomotos cand portiere deschise aiurea nu ti-au inchis drumul.
Am simtit impreuna deliciul abandonului. Delirand prin taxiuri, curentul ne-a linistit iar degetele noastre erau radacini ascunse unele in altele iar din ele cresteam amandoi spre tavanul de nori. Privind pe geam, pulsul mi-a plonjat prin metalul masinii. Stiam ca vei pleca si in urma ta imi voi pierde zilele aici ca o soparla la soare. Apoi incet, am revenit. Masina accelera iar soferul apasa pedala inimii mele.
Te ascultam pe parchetul apartamentului. Nu mai erau cuvinte. Nu mai erau sunete. Totul era pictat neincetat peste peretii memoriei mele. Apoi ne-am sarutat si totul s-a topit in necunoscut. Cateva secunde in care Am gustat din nou vin de mure si cirese galbene. Am simtit miros de ploaie si am simtit-o cum imi spala nelinistea cafelei de sub piele. Am simtit nisip in palma si fum sub coaste. Toate lucrurile care m-au incantat vreodata erau coagulate in Sarutul care mi-a lipsit de aproape doi ani incoace.
Un moment mai tarziu, usa se inchide usor lasand un curent fragil in casa.

 In capul meu, soapte imi curgeau mut peste gura: "Nu ai cum sa te trezesti bine din asta". Apoi m-am trezit intr-o dimineata in zgomot de motor care se indeparteaza. "Totul e frumos, oricat de putin dureaza".