Saturday, 21 February 2015

Vineri. 13

Intr-o dupa-amiaza m-am trezit, cu ochii inrositi de oboseala, si m-am holbat prelung in oglinda.
Nici un fir alb de par, nici o urma pronuntata de riduri. Dar sunt batran. Consumat de vise excesive care se detoneaza de peretii realitatii precum masini sinucigase.

In prezenta luminii plictisite, mi-am inchis nasturii rabdator. Mi-am citit cartile, vazut filmele si scris randurile. Am baut cafeaua si berea neagra si aruncat o prelata rosie peste tot ce am sub coaste ca totul sa fie macar in aparenta viu. In fiecare zi in alt loc. In fiecare loc, golit de oameni. Golit de vreun ideal bine definit. Ascultand Cave, Cohen, Dylan sau Waits. De fapt ii aud doar.

Intr-un final nu are importanta unde esti atat timp cat esti relativ sanatos si relativ liber. Viata functioneaza dupa aceleasi reguli oriunde ai fi. Cunosti, te incanta, uiti. Totul in cea mai eficienta orchestratie a unei cauzalitati efemere. Existi in fractiuni neglijabile de prezent. In conversatii, in saruturi, in oftat. Cand buzele se racesc si bagajele sunt facute, ai murit. Cand te muti sau pleci undeva, mori intr-un loc pentru a te naste in altul. Depresia, dezgustul, dezamagirea. Toti le gustam in nuante atat de diferite. Pe unii ii anesteziaza. Ii lasa inerti un timp. Pe altii ii arunca aleatoriu catre necunoscut.
Sunt zile in care beau sticle intregi fara a sarbatori ceva. Altele in care un pahar de vin inchide un intreg capitol de viata.
In cele din urma, te saturi sa fii o litera intr-o lume de cifre. Sa cauti Muzica pierduta in mari de zgomot. Obisnuiam sa ascult la nesfarsit zgomotul desi nu il intelegeam. Acum. e doar o tragedie fara sens. O filosofie a infinitului pentru oameni fara ocupatie.
Vad, fara indoiala, ca lumea continua sa existe cu sau fara aprobarea pulsului meu. Iar dragostea in sensul ei obscur continua sa traiasca in alte case, unde probabil e mai multa caldura si mai putina cerneala varsata, unde e mai multa mancare si mai putine tigari. Mai multa liniste si mai putina muzica.
Dar nu e chiar asa de rau. Mai am cativa ani pusi deoparte in care pot trai complet strain de disperare.

No comments:

Post a Comment